Mutații tehno-naturale

Marginal

— Installation

Tindem să privim tehnologia și natura ca pe două domenii opuse — unul proiectat și construit, celălalt moștenit; unul care accelerează, celălalt care cedează sub presiunea acestei viteze. Dar cât de bine poate descrie o asemenea gândire binară felul în care energia, organismele și mediile construite interacționează în realitate? Infrastructura modifică procese metabolice, generează noi habitate și este, la rândul ei, deturnată în mod constant de formele de viață pe care încearcă să le gestioneze. Contestând ideea că infrastructura se așază pur și simplu peste un ecosistem, Mutații tehno-naturale explorează această întrețesere ca pe o condiție cotidiană, de fundal, care conturează un viitor nu chiar atât de speculativ.

În Unplugged? Symbiont No. 3, Lorena Cocora și Alexandra Costea prezintă un ecosistem tehnologic ficțional. Alcătuită din cârcei de cupru, joncțiuni termoelectrice Peltier și bobine de radiofrecvență, instalația ocolește rețeaua electrică centralizată și recuperează ceea ce orașul pierde în mod constant: ceața electromagnetică, vibrațiile transportului subteran și căldura reziduală. Lucrarea funcționează într-un spațiu ambiguu, între parazit și instrument de diagnostic. Ea formulează o întrebare structurală simplă: dacă un dispozitiv supraviețuiește din zgomotul rezidual al vieții urbane, este el autonom sau doar s-a adaptat la ineficiența sistemică? Evitând promisiunile tehno-utopice ale energiei curate, lucrarea se concentrează asupra fluxurilor reziduale continue și necaptate ale mediului construit, tratând ceea ce orașul lasă în urmă drept o nișă ecologică.

În contrapunct, Miguel Teodoro urmărește o entitate biologică produsă împreună cu sistemele umane. Eseul său video, _porumbeithe synanthropic augur, privește porumbelul ca pe un subiect tehnoscientific, nu ca pe o neplăcere urbană. Deplasându-se între străzile Bucureștiului și mediul digital, lucrarea urmărește felul în care porumbeii au fost integrați în rețele umane de comunicare, în primele forme de supraveghere aeriană, în logistica militară și în testarea de laborator. Lucrarea combină înregistrări de teren, documente de arhivă și imagini generate pe computer pentru a desface narațiunile liniare ale progresului. Porumbelul apare astfel ca un colaborator neașteptat — un organism ale cărui comportament, reproducere și răspândire au fost condiționate de tehnologia umană, chiar dacă pasărea perturbă în mod repetat funcționarea fără fricțiuni a aceleiași infrastructuri.

Mutații tehno-naturale propune o analiză structurală directă, bazată pe cercetare artistică. Fără să caute o rezolvare clară sau să formuleze o direcție morală, lucrările cartografiază fricțiunile politice și materiale, adesea subtile, dintre organisme și mașini. Pe măsură ce relațiile dintre ele devin tot mai complexe, cum putem începe să înțelegem mutațiile persistente care au loc în fundalul orașelor noastre?

Parte din proiectul Unpugged? cofinanțat Finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte și de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).